Brexit și noul Acord comercial de cooperare încheiat între Uniunea Europeană și Marea Britanie

Călin Haiduc, Avocat Iordăchescu & Asociații

La data de 23 iunie 2016 Marea Britanie a votat, în urma unui referendum organizat cu privire la acest aspect, ieșirea din Uniunea Europeană. Această acțiune a fost denumită în scurt timp în presa internațională drept „Brexit”. Începând de atunci au fost purtate negocieri cu privire la condițiile concrete în care Marea Britanie urma să părăsească Uniunea Europeană, fiind nevoie de aproape 4 ani de discuții continue pentru a se putea ajunge la un consens.

La data de 31decembrie 2020 s-a încheiat perioada de tranziție în care Marea Britanie și Uniunea Europeană aveau posibilitatea de a încheia o înțelegere cu privire la modul în care se vor desfășura relațiile dintre acestea. 

În ipoteza în care nu s-ar fi ajuns la un consens, principiile de bază privind libera circulație a persoanelor, mărfurilor și serviciilor care stau la baza Uniunii nu s-ar mai fi aplicat cetățenilor Marii Britanii și Irlandei de Nord. Cu alte cuvinte, aceste efecte urmau să afecteze atât persoanele fizice, care spre exemplu ar fi dorit să călătorească între cele două zone, cât și relațiile de afaceri deja stabilite între diferite companii.

Pe 24 decembrie 2020 a fost redactat un draft de acord de cooperare între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii, denumit „Acord comercial de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte”, la care mă voi referi în continuare drept „Acordul UE-UK”. Documentul a fost semnat pe 30 decembrie 2020 și a intrat în vigoare în mod provizoriu începând cu data de 1 ianuarie 2021, având în vedere faptul că încă se poartă negocieri asupra unor aspecte precum politica și securitatea externă.

Principalele efecte ale Acordului UE-UK

În primul rând, din preambulul Acordului UE-UK observăm că acesta are rolul de a facilita în continuare relațiile economice dintre Uniune și Marea Britanie. Domeniul de reglementare al acestui act cuprinde, dar fără a se limita la: aspecte privitoare la comerț, transporturi și sectorul pescăresc (1), aspecte privitoare la cooperarea internațională în materie penală (2), aspecte privitoare la cooperarea tematică privind securitatea sanitară și cibernetică (3). Pe lângă textul efectiv al Acordului UE-UK, documentul complet conține o serie de anexe și protocoale care urmează să reglementeze domenii particulare adiacente celor deja prezentate. Printre aceste domenii se numără:

• comerțul cu vin;
• substanțele chimice; 
• medicamentele;
• produsele ecologice;
• aviație;
• cooperarea administrativă și combaterea fraudelor în materie taxei pe valoare adăugată;
• asistența reciprocă în domeniul vamal;
• reguli de procedură și nu numai.

În ceea ce privește principiul liberei circulații a persoanelor, în urma intrării în vigoare a Acordului UE-UK, cetățenii britanici nu vor mai putea munci, studia, locui sau investi în țările din Uniunea Europeană în mod liber. În același sens, cetățenii britanici vor avea nevoie de un pașaport valid și de o viză pentru șederi mai lungi de 90 de zile din 180 de zile. Spre deosebire, cetățenii unionali se bucură în continuare de majoritatea beneficiilor conferite de cetățenia unională.

În ceea ce privește principiul liberei circulații a mărfurilor, începând cu 1 ianuarie 2021, asupra comerțului cu bunuri între Marea Britanie și Uniunea Europeană nu se vor percepe taxe vamale sau tarife suplimentare. Din această perspectivă, societățile importatoare sau exportatoare de bunuri către Marea Britanie se bucură în continuare de 0% taxe vamale. Totuși, tranzitul vamal va fi îngreunat de controale suplimentare pentru bunurile având ca loc de origine Marea Britanie.

Principiul liberei circulații a serviciilor a suferit cele mai mari limitări, având în vedere că între Marea Britanie și Uniunea Europeană nu vor mai fi recunoscute în mod absolut calificările personale, cum ar fi calitatea de medic, asistentă medicală, medic stomatolog, medic veterinar, arhitect, inginer etc. Toți cei amintiți vor trebui să își obțină o recunoaștere a studiilor din partea statelor unde urmează să își desfășoare activitatea.

În domeniul aviației, companiile aeriene britanice nu mai au dreptul de a efectua zboruri pe teritoriul unional în temeiul licenței obținute pe teritoriul Marii Britanii, acest lucru afectându-i pe aceștia, și implicit, traficul pe aceste rute. În aceeași măsură, studenții britanici nu mai beneficiază de acces la programele europene de finanțare a studiilor precum Erasmus.

Concluzie:

Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană are vocația de a produce efecte defavorabile atât asupra persoanelor fizice cât și asupra relațiilor de afaceri dintre diferite companii. Acordul UE-UK vine să salvgardeze unele dintre aceste domenii, în timp ce între reprezentanții Uniunii Europene și reprezentanții Marii Britanii vor continua să poarte negocieri cu privire la aspectele care nu au fost atinse de înțelegerea actuală.

Este clar totuși că relațiile de afaceri vor fi afectate, iar în ceea ce privește prestarea de servicii de către un prestator aparținând uneia dintre părți, pe teritoriul celeilalte părți, acesta va avea nevoie de o echivalare sau de o recunoaștere anterioară a studiilor. 

Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că Acordul UE-UK se aplică în prezent în mod provizoriu, având în vedere că la începutul anului 2021 Consiliul European trebuie să adopte o decizie cu privire la încheierea Acordului, după ce Parlamentul European își va fi dat acordul și după ce toate procedurile necesare intrării acestuia în vigoare vor fi finalizate.