“Nulitatea actelor de procedura in NCPC” – avocat Raluca STOINEA

Noul Cod de procedurムcivilム(în continuare NCPC) reglementeazムnulitatea actelor de procedurムcivilムîn cuprinsul art. 174-179.

1. Definiție. O noutate adusムde NCPC o constituie introducerea definiției nulităƒții actelor de procedurムcivilăƒ, care pânムîn prezent a fost conceputムexclusiv de căƒtre doctrinăƒ, prin raportare la dispozițiile art. 105-106 din actualul Cod de procedurムcivilăƒ.
Potrivit art. 174 NCPC, nulitatea actelor de procedurムcivilムreprezintム“sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedurムefectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formピ.
Apreciem cムdefiniția nulităƒții actelor de procedurムcivilムîn forma reglementatムde art. 174 NCPC este incompletăƒ, întrucât nu face nicio referire cu privire la efectele acesteia asupra actelor de procedurムanterioare sau ulterioare actului desființat.
în acest sens, facem trimitere la una dintre numeroasele definiții conferite nulităƒții actelor de procedurムcivilムde căƒtre literatura de specialitate [1], definiție pe care o apreciem ca fiind cuprinzăƒtoare: “nulitatea reprezintムo sancțiune ce determinムineficiența actelor de procedurムîndeplinite făƒrムrespectarea regulilor de desfăƒșurare ale procesului civil și care se poate răƒsfrânge și asupra actelor anterioare sau ulterioare” (subl. R.S.).

2. Clasificare. Nulitatea actelor de procedurムcivilムse clasificムpotrivit art. 174 și urm. NCPC dupムcum urmeazăƒ:

a) nulitate absolutム– atunci când cerința nerespectatムeste instituitムprintr-o normムcare ocrotește un interes public (art. 174 alin. 2); nulitate relativム– atunci când cerința nerespectatムeste instituitムprintr-o normムcare ocrotește un interes privat (art. 174 alin. 3)

b)  nulitate condiționatム– actul de procedurムeste lovit de nulitate dacムprin nerespectarea cerinței legale s-a produs păƒrții o văƒtăƒmare care nu poate fi înlăƒturatムdecât prin desființarea acestuia (art. 175 alin. 1); nulitate necondiționatム– nulitatea nu este condiționatムde existența unei văƒtăƒmăƒri, și se aplicムîn cazul încăƒlcăƒrii dispozițiilor legale referitoare la: capacitatea procesualăƒ, reprezentare procesualăƒ, competența instanței, compunerea sau constituirea instanței, publicitatea ședinței de judecatăƒ, alte cerințe legale extrinseci actului de procedurăƒ, dacムlegea nu dispune altfel (art. 176)

Deși legiuitorul nu a reglementat expres și alte forme ale nulităƒții actelor de procedurムcivilăƒ, limitându-se doar la a face trimitere la acestea (ex. nulitate totalムsau parțialム– art. 174, nulitate expresム– art. 175 alin. 2), este evident cムclasificarea de mai sus nu este exhaustivăƒ, completându-se cu:

c) nulitate expresム– atunci când sancțiunea nulităƒții este prevăƒzutムexpres de lege [2] (ex.: art. 56 alin. 3 – nulitate absolutムpentru lipsa capacităƒții de folosințムa păƒrții care a redactat actul, art. 83 alin. 3 și 4 – nulitate absolutムa recursului, a contestației în anulare sau a revizuirii în cazul în care cererea a fost redactatムde o persoanムcare nu are calitatea de avocat, pentru persoanele fizice, art. 84 alin. 2 și 3 – nulitate absolutムa recursului, contestației în anulare sau a revizuirii în cazul în care cererea a fost redactatムde o persoanムcare nu are calitatea de avocat sau de consilier juridic, pentru persoanele juridice, art. 153 alin. 2 – nulitate absolutムa actelor efectuate făƒrムrespectarea procedurii de citare, art. 162 alin. 5 – nulitate relativムa actelor efectuate ulterior cităƒrii prin publicitate, cu rea-credințăƒ, a uneia dintre păƒrți, art. 185 – nulitatea absolutムa actului de procedurムfăƒcut peste termen, art. 196 coroborat cu art. 200 – nulitatea relativム[3] a cererii de chemare în judecatムpentru lipsa numelui și prenumelui, sau dupムcaz denumirea oricăƒreia dintre păƒrți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia, ori semnăƒtura păƒrții sau a reprezentantului, în condițiile prevăƒzute la al. 2 și la art. 200 NCPC, art. 197 – nulitatea relativムa cererii în cazul netimbrăƒrii sau timbrăƒrii insuficiente a acesteia,art. 470 – nulitate relativムa cererii de apel pentru lipsa indicăƒrii hotăƒrârii care se atacムși a semnăƒturii, etc.); nulitate virtualム– sancțiunea nulităƒții intervine chiar dacムnu a fost prevăƒzutムexpres de lege întrucât la întocmirea actului nu au fost respectate dispozițiile legale care stabilesc condițiile pentru încheierea acestuia

d) nulitate totalム– intervine atunci când sancțiunea afecteazムactul în întregime (ex. art. 56, art. 83 alin. 3 și 4 , art. 84 alin. 2 și 3, art. 185 alin. 1 teza finalムș.a.); nulitate parțialム– dacムsancțiunea afecteazムactul în parte (ex. art. 197)
e) nulitate proprie – dacムsancțiunea intervine pentru nerespectarea condițiilor care privesc actul de procedurăƒ; nulitate derivatム– dacムsancțiunea intervine ca urmare a desființăƒrii unui alt act cu care se aflムîn legăƒturăƒ
f) nulitate extrinsecム– atunci când au fost încăƒlcate condiții externe ale actului de procedurム(privind capacitatea procesualăƒ, reprezentarea procesualăƒ, competența instanței, compunerea sau constituirea instanței, publicitatea ședinței de judecatムș.a.); nulitate intrinsecム– atunci când au fost încăƒlcate condițiile proprii ale actului de procedurム(ex. art. 83 alin. 3 și 4, art. 84 alin. 2 și 3, art. 196 alin.1 ș.a.).

3. Invocarea nulităƒții. Nulitatea se poate invoca fie pe cale de excepție, fie prin exercitatea căƒilor de atac. Modalitatea de invocare a nulităƒții diferムîn funcție de natura normei de drept încăƒlcate – imperativムsau dispozitivăƒ. Astfel, în situația în care este încăƒlcatムo normムimperativムsunt incidente dispozițiile art. 178 alin. 1 NCPC privind invocarea nulităƒții absolute. Potrivit acestui text de lege nulitatea absolutムpoate fi invocatムde orice parte din proces, de judecăƒtor sau dupムcaz, de procuror, în orice stare a judecăƒții cauzei, dacムlegea nu prevede altfel.
Coroborând dipozițiile art. 174 alin. 2 – care reglementeazムnulitatea absolutム– cu cele ale art. 246 alin. 1 NCPC conform căƒruia “excepțiile absolute sunt cele prin care se invocムîncăƒlcarea unor norme de ordine publicピ, conchidem cムnulitatea absolutムpoate fi invocatムpe cale de excepție procesualムabsolutăƒ.
Prin urmare, dispozițiile art. 178 alin. 1 se completeazムcu dispozițiile art. 247 alin. 1 din NCPC, nulitatea absolutムputând fi invocatăƒ, pe cale de excepție, de parte sau de instanțムîn orice stare a procesului, dacムprin lege nu se prevede altfel. Cu toate acestea, nulitatea absolutムpoate fi invocatム– pe cale de excepție, în fața instanței de recurs numai dacăƒ, pentru soluționare, nu este necesarムadministrarea altor dovezi în afara înscrisurilor noi(art. 247 alin. 1 teza finalムNCPC).
Chiar dacムregimul nulităƒții absolute nu constrânge partea sムinvoce aceastムsancțiune a actului procesual civil într-un anumit termen, legiuitorul a instituit obligativitatea păƒrților sムinvoce toate excepțiile procesuale de îndatムce le sunt cunoscute ( art. 247 alin. 3 NCPC).
Raportat la momentul invocăƒrii nulităƒții absolute apreciem cムtextul art. 178 alin. 5 NCPC ar putea naște controverse întrucât acesta prevede cム“toate cauzele de nulitate a actelor de procedurムdeja efectuate trebuie invocate deodatăƒ, sub sancțiunea decăƒderii”. Așa cum am arăƒtat anterior, nulitatea absolutムpoate fi invocatムîn orice fazムa procesului civil, neputând fi vorba de aplicarea sancțiunii decăƒderii din acest drept așa cum prevede art. 178 alin. 5 NCPC..
Conchidem cムdispozițiile art. 178 alin. 5 sunt aplicabile exclusiv pentru cauzele de nulitate relativăƒ. în acest sens a statuat și literatura de specialitate [4].
în situația încăƒlcăƒrii unei norme dispozitive, sunt aplicabile dispozițiile art. 178 alin. 2-5 – privind invocarea nulităƒții relative – coroborate cu art. 246 alin. 2 și art. 247 alin. 2-3 NCPC, care reglementeazムregimul excepțiilor procesuale relative.
în ceea ce privește nulitatea relativăƒ, legiuitorul distinge douムsituații, în funcție de momentul efectuăƒrii neregularităƒților care pot atrage desființare actelor de procedurăƒ.
Astfel, dacムneregularităƒțile sunt săƒvârșite pânムla momentul începerii judecăƒții, nulitatea relativムtrebuie invocatムprin întâmpinare, sau dacムîntâmpinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecatム(art. 178 alin. 3 lit.a NCPC).
Apreciem cムse impune a se face distincție între momentul efectuăƒrii neregularităƒții actului de procedurム– anterior începerii judecăƒții – și termenul pânムla care poate fi invocatムnulitatea relativăƒ.
Se pune în mod firesc întrebarea care este momentul la care legiuitorul considerムînceputムjudecata. în opinia noastrăƒ, momentul începerii judecăƒții este momentul la care judecăƒtorul constatムcムsunt îndeplinire condițiile prevăƒzute de lege pentru cererea de chemare în judecatムși dispune prin rezoluție comunicarea acesteia căƒtre pârât (art. 201 alin. 1 NCPC).
A doua situație este aceea privind neregularităƒțile săƒvârșite în cursul judecăƒții, caz în care nulitatea va fi invocatムla termenul la care s-a săƒvârșit neregularitatea, sau, dacムpartea nu este prezentăƒ, la termenul imediat urmăƒtor (art. 178 alin. 3 lit. b) NCPC).
Dispozițiile art. 178 alin. 3 lit. a) trebuie coroborate cu cele prevăƒzute la art. 247 alin. 2 NCPC, potrivit căƒrora “excepțiile relative pot fi invocate de partea care justificムun interes cel mai târziu la primul termen de judecatムdupムsăƒvârșirea neregularităƒții procedurale, în etapa cercetăƒrii procesului și înainte de a se pune concluzii în fond”.
Astfel, art. 247 alin. 2 NCPC extinde termenul reglementat de art. 178 alin. 3 lit. a) pentru invocarea nulităƒții relative, în sensul căƒ, chiar dacムpartea a fost prezentムla termenul de judecatムla care s-a săƒvârșit neregularitatea, aceasta poate invoca excepția nulităƒții relative a actului de procedurムși la urmăƒtorul termen de judecatăƒ.
Cel mai probabil în practicムvor exista soluții contradictorii în ceea ce privește aplicabilitatea celor douムtexte legale. Aceasta cu atât mai mult cu cât art. 178 alin. 4 NCPC reglementeazムposibilitatea păƒrții interesate de a renunța tacit la dreptul de a invoca nulitatea relativăƒ.
Reiterăƒm faptul cムîn cazul nulităƒții relative se prevede expres cムpartea trebuie sムinvoce concomitent, sub sancțiunea decăƒderii, toate cauzele de nulitate a actelor de procedurム(art. 178 alin. 5 NCPC).
în concluzie, regimul juridic al nulităƒții absolute nu a fost modificat prin NCPC, spre deosebire de cel al nulităƒții relative a actelor de procedurムcivilăƒ.

4. Efectele nulităƒții. Aplicarea sancțiunii nulităƒții atrage lipsirea de efecte, în totalitate sau în parte, atât a actului juridic desființat de la data întocmirii acestuia, cât și a actelor anterioare sau ulterioare acestuia, cu care se aflムîn legăƒturăƒ, indiferent dacムnulitatea este relativムsau absolutăƒ.
în ceea ce privește nulitatea absolutムse pune întrebarea dacムefectele sale pot fi înlăƒturate prin remedierea actului de procedurムafectat de neregularităƒți, sau dacムaceastムposibilitate existムdoar în cazul nulităƒții relative.
Din modul în care este formulat art. 177 alin. 1 NCPC rezultムfăƒrムputințムde tăƒgadムcムrefacerea actului de procedurムafectat de neregularităƒți este posibilムdoar în cazurile care atrag nulitatea relativムcondiționatăƒ.
Cu toate acestea, nulitatea nu poate fi acoperitムdacムa intervenit decăƒderea ori o altムsancțiune proceduralムsau dacムse produce sau subzistムvreo văƒtăƒmare.
în ceea ce privește nulităƒțile necondiționate, apreciem cムnu este posibilムrefacerea actelor de procedurムîntrucât sancțiunea se va aplica independent de existența unei văƒtăƒmăƒri. Totuși, potrivit art. 179 alin. 4 NCPC, este posibil ca un act lovit de nulitate sムproducムalte efecte juridice decât cele care decurg din natura lui proprie.
Nu în ultimul rând, așa cum am arăƒtat anterior, nulitatea unui act de procedurムpoate produce efecte și asupra actelor anterioare și ulterioare, dacムacestea nu pot avea o existențムde sine stăƒtăƒtoare. Deși legiuitorul a prevăƒzut în cuprinsul art. 177 NCPC cムefectele nulităƒții se pot întinde doar asupra actelor de procedurムulterioare actului desființat, apreciem cムsancțiunea poate afecta și actele de procedurムanterioare perfectăƒrii actului desființat (spre exemplu casarea unei hotârâri judecăƒtorești atrage desființarea actelor de procedurムanterioare pronunțăƒrii acesteia).
Având în vedere toate aspectele expuse anterior, putem concluziona cムnoua reglementare a nulităƒții actelor de procedurムcivilムimpune avocaților sムadopte încムde la începutul procesului civil o atitudine intransigentムfațムde neregularităƒțile actelor de procedurăƒ.
________________________________________
[1] Ioan Leș, Sancțiunile procedurale în materie civilăƒ, ed. A III-a, Hamangiu, 2008, p. 22
[2] Mihaela Tăƒbârcăƒ, Drept procesual civil, vol. I, Universul Juridic, 2008, p. 338
[3] Deși legiuitorul folosește un termen specific nulităƒții absolute, apreciem cムsancțiunea nu poate fi alta decât nulitatea relativムprin raportare atât la interesul ocrotit de norma juridicăƒ, care este unul privat, cât și la posibilitatea păƒrții de a acoperi viciul cererii.
[4] Ioan Leș, Noul Cod de procedurムcivilăƒ. Comentariu pe articole, vol I., art. 1-449, C.H. Beck, p. 289

Raluca STOINEA