Odiseea Guvernului Orban prin ochi constituționali
1. Cine guvernează România în acest moment? Cât de aproape de învestitură este Guvernul Orban?
Conform art. 113 din Constituția României, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Astfel, moțiunea de cenzură sau votul de încredere este un act prin care legislativul (Parlamentul) retrage mandatul acordat anterior executivului pentru guvernarea țării. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.
Conform art. 114 din Constituția României, privind angajarea răspunderii Guvernului, acesta este demis dacă o moţiune de cenzură a fost votată în condiţiile articolului 113. Cu alte cuvinte, în situaţia în care o moţiune de cenzură este adoptată, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, încrederea acordată executivului de către Parlament se consideră retrasă, iar Guvernul este demis.
În această situație, potrivit dispozițiilor art. 103 din Constituție, Preşedintele României, în baza prerogativei ce îi este recunoscută la art. 85, desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, pe care le trimite pentru dezbatere Camerei Deputaților și Senatului.
Potrivit art. 86 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, birourile permanente ale celor două camere transmit programul de guvernare şi lista Guvernului tuturor deputaţilor şi senatorilor. Tot birourile permanente stabilesc data şedinţei comune a comisiilor permanente, în cadrul căreia vor avea loc audierile miniştrilor, precum şi data şedinţei comune a celor două camere, pentru dezbaterea programului de guvernare. Conform dispozițiilor art. 87 din Regulament, ședinţa comună nu poate fi stabilită la o dată care să depăşească 15 zile de la primirea programului şi a listei Guvernului.
Fiecare candidat pentru funcţia de ministru din lista noului guvern va fi audiat de către comisiile de specialitate ale celor două camere. Candidaţii vor primi din partea comisiilor avize consultative, pe care le motivează şi le prezintă premierului desemnat.
Aceștia sunt pașii și procedurile la care am asistat în ultimele săptămâni, începând cu data de 10 octombrie, când guvernul Dăncilă a fost demis, dar a continuat să își exercite puterea executivă, având atribuții restrânse. Acesta este traseul parcurs până la acest moment de noul guvern propus al României, punctul în care a ajuns guvernul Orban pe drumul spre învestire. Audierile în comisiile de specialitate au fost fixate pentru zilele marți 29 octombrie și miercuri 30 octombrie, pentru ca luni, 4 noiembrie, să aibă loc ședința camerelor reunite ale Parlamentului pentru votarea noului guvern și a programului de guvernare propus de către acesta.
Ce se întâmplă însă dacă membrii noului guvern primesc aviz nefavorabil în comisiile de specialitate ale camerelor Parlamentului?
În situaţia în care un membru de pe lista noului guvern primeşte un aviz nefavorabil, premierul desemnat poate veni cu o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială, în condițiile în care avizul din partea comisiilor este doar unul consultativ. Dacă premierul vine cu o nouă propunere, aceasta va fi supusă audierii acelorași comisii.
Mai departe, programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Dacă au primit votul de încredere al Parlamentului, conform dispozițiilor art. 114 din Constituție, Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82. Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
Ce se întâmplă însă dacă Parlamentul refuză să acorde încredere noului guvern, lucru deloc improbabil în condițiile în care acesta nu este reprezentantul majorității parlamentare?
Potrivit dispozițiilor art. 89 din Constituție, dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură, Președintele României, după consultarea președinților celor două camere ale Parlamentului și a liderilor grupurilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul, ceea ce ar duce la organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
În lipsa unui nou guvern, guvernul demis rămâne în funcție, în acord cu prevederile art. 110 din Constituție, conform căruia Guvernul își exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
2. Ce poate face guvernul Dăncilă în acest timp? Care sunt limitele în care se poate manifesta guvernul demis până la depunerea jurământului noului Guvern?
De la data retragerii de către Parlament a încrederii ce i-a fost acordată și până în prezent, guvernul Dăncilă și-a continuat activitatea, având atribuții restrânse. În spațiul public au apărut însă numeroase controverse cu privire la limitele în care trebuie să își defășoare atribuțiile membrii demiși ai acestei autorități publice până la instalarea noului guvern. Două dintre cele mai controversate chestiuni asupra cărora guvernul Dăncilă a decis sau intenționa să decidă sunt fără îndoială creșterea salariului minim pe economie și desemnarea candidatului României la funcția de comisar european. Discuțiile iscate de acest subiect în spațiul public fac legitim și justificat demersul de a clarifica în ce măsură un guvern demis mai are posibilitatea legală de a lua astfel de decizii.
Conform art. 102 din Constituție privind rolul și structura Guvernului, Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
Conform art. 110 din Constituția României privind încetarea mandatului Guvernului, Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate. Guvernul al cărui mandat a încetat în aceste condiții, îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. Cu alte cuvinte, un guvern demis nu mai are mandat, ci doar atribuții, și acestea sunt restrânse.
Conform dispozițiilor art. 37 alin.3 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normative necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege.
În reglementarea anterioară OUG nr.57/2019, respectiv în Legea nr. 90/2001, așa cum a fost modificată prin Legea nr.376/2009, pornindu-se de la ideea că în viaţa internă şi internaţională se pot ivi situaţii care impun o intervenţie activă a Guvernului în condiţii de urgenţă și că reglementarea unor asemenea situaţii extraordinare nu poate fi amânată, s-a permis Guvernului să poată iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiecte de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală.
În actuala reglementare, o astfel de derogare nu îi mai este însă permisă unui guvern demis, apreciindu-se probabil că vechiul text legal era neconstituţional deoarece art. 110 alin. (4) din Constituție a limitat activitatea Guvernului demis “numai la actele necesare administrării treburilor publice”, or reglementările fiscale sau bugetare operabile şi prin ordonanţe depășesc cu mult sfera administrării treburilor publice.
În aceste condiții, guvernul demis trebuie să se limiteze strict la atribuțiile ce îi sunt conferite de cadrul legal în vigoare în acest domeniu, respectiv la emiterea strict a unor acte cu caracter individual sau normative necesare pentru administrarea treburilor publice curente, fără a promova politici noi, fără să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă, fără să iniţieze proiecte de lege, în concret, fără să poată modifica salariul minim pe economie și fără să poată face propuneri de candidați din partea României pentru postul de comisar european.
30 octombrie 2019
Georgiana Sabo