Înalta Curte de Casație și Justiție sesizează Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor privind recursul în casație în cazul prescripției răspunderii penale

Un articol semnat de colega noastră Ioana Zorilă, Avocat Iordăchescu & Asociații.

În data de 01.11.2022 Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. – în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal, formulată într-un dosar penal având ca obiect recurs în casație.

Demersul a fost realizat în apărarea intereselor unui client care a fost condamnat cu câteva zile înaintea publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 26 mai 2022, deși conform acesteia din urmă ar fi fost împlinit termenul de prescripție generală. Astfel, am atacat hotărârea cu recurs în casație, invocând printre altele, cazul prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., respectiv în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal în ceea ce privește două dintre infracțiunile imputate.

Precizăm că în invocarea acestui caz de recurs în casație, am avut în vedere și situația inversă, respectiv aceea că în cauză în mod greșit nu s-a dispus încetarea procesului penal în raport de infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea clientului. Motivul pentru care am înțeles să invocăm acest aspect pe calea recursului în casație, deși aparent exista posibilitatea exercitării căii extraordinare de atac a contestației în anulare prev. de art. 426 lit. b) C. proc. pen., este acela că în situația concretă, cazul de contestație în anulare ridică probleme în ceea ce privește admisibilitatea în principiu având în vedere că instanța a pus în discuție incidența prescripției. Potrivit dispozițiilor art. 426 lit. b) C. proc. pen., în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 10 din 29.03.2017 pronunțată de Înalta Curtea de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, acest caz de contestație în anulare nu poate fi invocat în măsura în care instanța de apel a dezbătut și analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal.

Prin urmare, am apreciat că ne aflăm în prezența unei îngrădiri nejustificate a liberului acces la justiție, în condițiile în care, în momentul de față și în contextul juridic actual, nu s-ar mai putea promova o cale extraordinară de atac raportat la existența unor probe (încă din cursul procesului) din care rezultă fără niciun dubiu incidența prescripției răspunderii penale. Facem referire în mod evident la (in)aplicabilitatea dispozițiilor referitoare la prescripție în lumina Deciziilor CCR nr. 297/2018, respectiv nr. 358/2022.

În concret, se creează o veritabilă discriminare și îngrădire a liberului acces la justiție prevăzut de art. 21 Constituție și de art. 6 CEDO, pentru situațiile în care persoanele condamnate nu pot solicita reanalizarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a deciziilor în care în mod greșit nu s-a constatat incidența unui caz de încetare a procesului penal. 

Cu privire la aceste chestiuni s-a exprimat Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 453/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) C. proc. pen., în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 10 din 29.03.2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. 

Aceste aspecte au fost menționate ulterior și în considerentele Deciziei nr. 67/2022 a Î.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept publicată în 28.11.2022 prin care s-a stabilit faptul că „instanța care soluționează contestația în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022, nu poate reanaliza prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.”

Cererea privind sesizarea Curții Constituționale a fost redactată de către av. Ioana Zorilă și av. Diana Pleș, iar susținerea cererii în fața Înaltei Curți a fost realizată de către av. Andrei Iordăchescu.