TVA-ul aferent prestărilor de servicii constând în „vlogging” pe YouTube. Desființare decizie de impunere

Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor a admis contestația formulată pentru clientul nostru, o societate care obține venituri din postarea de videoclipuri pe patru canale create pe platforma YouTube. Decizia de impunere prin care Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău stabilise în sarcina societății obligația de plată a unui TVA de aproximativ 100.000 euro, la care se adaugă accesorii fiscale, a fost desființată.

Organul de soluționare a contestației a primit argumentele noastre, constatând că în mod greșit reținuse echipa de control că serviciile prestate de „vloggeri” s-ar include în categoria serviciilor de acordare a accesului la evenimente de divertisment, pentru ca locul prestării acestora să poată fi considerat în România.

În acest sens, a observat Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor că „trebuie, într-adevăr, evidențiată asemănarea – prin componenta de valorificare online a conținutului digital creat – dintre serviciile prestate de vloggeri către platforma YouTube, pe de-o parte, și serviciile prestate de studio-urile de videochat către platforme specifice, pe de altă parte. Prin urmare, ceea ce trebuie lămurit în prezenta cauză, asemenea cauzei C – 532/22 Westside Unicat soluționate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin hotărârea din 23 noiembrie 2023, este dacă norma prevăzută la art. 53 din Directiva TVA se aplică serviciilor prestate în scopul realizării unei activități care dă naștere unui eveniment sau doar prestărilor care constau în comercializarea către clienți a dreptului de acces la un astfel de eveniment”.

Prin hotărârea menționată, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, în acord cu interpretarea anterioară a Comitetului TVA, că „atunci când servicii care constau în sesiuni interactive filmate și difuzate în timp real prin internet sunt furnizate de persoana impozabilă care este proprietara conținutului digital unui client final, și anume un spectator, iar acest conținut fusese furnizat persoanei impozabile de către o altă persoană impozabilă, furnizarea conținutului digital de către aceasta din urmă nu constituie o acordare a accesului la un eveniment de divertisment, în sensul art. 53 din Directiva TVA”.

A concluzionat organul de soluționare a contestației că „prestările de servicii furnizate de un studio de înregistrare de videobloguri operatorului unei platforme de difuzare prin internet, care constau în crearea de conținuturi digitale în forma unor sesiuni video în vederea punerii lor la dispoziția acestui operator pentru a fi difuzate pe platforma YouTube, constituie prestații necesare difuzării conținuturilor respective de către YouTube către proprii săi clienți și nu prestații prin care se urmărește să se acorde clienților dreptul de acces la conținuturile respective și nici prestații auxiliare acestora”.

Așa fiind, Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor a reținut că „excepția prevăzută la art. 53 din Directiva TVA nu se aplică serviciilor prestate în scopul realizării activităților care dau naștere evenimentului, cum sunt cele din speță, ci doar celor care privesc comercializarea către clienți a dreptului de acces la un eveniment”.

Reprezentarea clientului în procedura de soluționare a contestației a fost asigurată de colegii noștri av. Livia Roman și av. Cristian Roman.