Obligația curierilor de a raporta către ANAF livrările cu plată ramburs. Alte preocupări curente ale fiscului

Articol semnat de Călin Haiduc, Avocat Iordăchescu & Asociații.

Conform președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (sau „ANAF”), în cadrul activității de comerț electronic „evazioniștii au găsit o nișă: aduc produse, le vând în sistem online, ceea ce se plătește cu cardul sau prin bancă se înregistrează, iar ceea ce se plătește ramburs, este la negru”. 

În încercarea de a înlătura sau măcar de a atenua această modalitate de eludare a plății obligațiilor fiscale către bugetul de stat, Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 67/2022 ce introduce în Codul de procedură fiscală, începând cu data de 18 mai 2022, obligația furnizorilor de servicii poștale de trimitere contra ramburs de a furniza lunar către ANAF informații referitoare la trimiterile poștale care au ca particularitate achitarea de către destinatar, prin intermediul rețelei poștale, a contravalorii bunului care face obiectul trimiterii poștale înregistrate. În concret, noile dispoziții ale art. 59 alin. (2¹) din Codul de procedură fiscală stabilesc că: „în scopul asigurării conformării fiscale, furnizorul de servicii poştale de trimitere contra ramburs este obligat, sub rezerva respectării inviolabilităţii secretului corespondenţei, să furnizeze lunar organului fiscal central informaţii referitoare la trimiterile poştale care au ca particularitate achitarea de către destinatar expeditorului, prin intermediul reţelei poştale, a contravalorii bunului care face obiectul trimiterii poştale înregistrate”. Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență nr. 67/2022 poate fi consultată aici.

Lista celor 504 de furnizori poștali autorizați în prezent, cărora le revine obligația de raportare, poate fi consultată aici. Potrivit dispozițiilor art. 59 alin. (2²) din Codul de procedură fiscală, aceștia urmează să informeze fiscul cu privire la următoarele aspecte:

• numărul de înregistrare și data trimiterii poștale;
• datele de identificare a expeditorului;
• numele și prenumele persoanelor fizice/denumirea persoanelor juridice destinatare;
• adresele de expediție și de livrare;
• contravaloarea bunului livrat.

Aceste informații vor fi transmise prin completarea unei declarații pe proprie răspundere de către furnizorii de servicii de trimitere contra ramburs. Conținutul acestei declarații va fi stabilit printr-un ordin al președintelui ANAF, dorindu-se crearea unui formular inteligent care să fie încărcat în spațiul privat virtual.

În acest context, președintele ANAF a avertizat societățile care nu declară veniturile încasate prin sistemul plății ramburs, atrăgându-le atenția că datele primite de la curieri vor fi comparate cu cele cuprinse în declarațiile fiscale depuse de expeditori, urmând ca, în cazul unor discrepanțe serioase, să fie efectuate controalele ce se impun. 

Furnizorii de servicii poștale vor informa persoanele fizice implicate despre transmiterea datelor cu caracter personal către organele fiscale, acestea din urmă urmând să stocheze datele respective o perioadă de 5 ani, calculată de la data primirii lor de la furnizorii de servicii poștale. Stocarea și prelucrarea datelor cu caracter personal va fi efectuată în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 679/2016, denumit și Regulamentul privind protecția datelor cu caracter personal, astfel încât persoanele vizate beneficiază de toate garanțiile și drepturile conferite prin acest act normativ. Totodată, prin intermediul Serviciului Comunicare, Relații Publice și Mass Media din cadrul ANAF au fost oferite o serie de precizări suplimentare ce pot fi consultate aici. 

Amintim că, în această perioadă, ANAF derulează și trei proiecte-pilot privind stimularea conformării voluntare, fiind vizate cadrele didactice și alte persoane care pot obține venituri din meditații, persoanele fizice care obțin venituri din chirii și persoanele fizice care realizează venituri din prestarea unor activități de înfrumusețare și întreținere corporală. Pentru fiecare din aceste categorii ANAF a elaborat câte un ghid în care explică pe larg, cu exemple, obligațiile ce incumbă persoanelor fizice în cauză. Ghidurile pot fi consultate aici, aici și aici. 

Pe site-ul ANAF pot fi consultate și alte materiale informative cu privire la tratamentul fiscal al veniturilor obținute din postări realizate pe rețele de socializare, din tranzacționarea jetoanelor nefungibile (NFT) sau din transferul de monedă virtuală. Celelalte materiale informative elaborate de ANAF pot fi consultate aici. 

Lucian Ovidiu Heius, noul președinte ANAF, afirmă că instituția pe care o reprezintă nu trebuie să se mai ocupe de covrigării: „Recunosc că resursele ANAF-ului sunt limitate şi de aceea trebuie să direcţionăm controalele acolo unde este marea evaziune fiscală. Parcă ne-am săturat toţi să vedem Antifrauda alergând după un comerciant care vinde doi covrigi şi un suc la colţul străzii. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. Nu voi permite ca în timpul actului de control să se producă abuzuri. ANAF-ul este o instituţie integră şi este anormal ca din cauza câtorva inspectori care şi-au pierdut reperele morale să fie aruncată o anatemă asupra întregii instituţii. Voi acţiona foarte ferm împotriva celor care nu vor respecta codul de etică al inspectorului fiscal. Ştiu că Fiscul nu poate să fie iubit, dar cred că ANAF-ul poate să devină respectat”. 

Deși trebuie recunoscută și apreciată această nouă viziune a organelor fiscale, subliniem că simplele declarații publice nu sunt apte să schimbe percepția pe care un contribuabil o are deja formată în ceea ce privește activitatea de colectare a taxelor și impozitelor. Altfel spus, inițiativa este una lăudabilă, însă numai activitatea de control pe care organele fiscale o vor desfășura în viitor va putea confirma sau infirma cele susținute de președintele ANAF.